CrocPress – România

Jurnalism profesionist. Analize și comentarii de presă

Bufeurile pisicilor aristocrate

Cotoială cu vaiete, stuchituri şi miauneli printre antene şi prin târla pisicească a mârtanului alfa, toate „aristocratele” din dotare intrând în călduri de când cel mai moţat şi mai pomădat motan ce sugea la ţâţa supremă a fost luat la scărmănat, pe motiv de ţinut coada băţoasă şi râvnit la castron străin, de „netrebnicii” dulăi ai legii.

Furtună într-un pahar cu apă

Furtună într-un pahar cu apă.
Caricatură de Ioan Bichiș

Cum era la mintea cocoşului – sau a motănelului – toată pisicimea antenistă s-a agăţat cu ghearele de singura pulpană pe care au reuşit să o cunoască, a „tiranului de la Cotroceni” şi „sinistrelor unelte”, procurorii, motiv pentru aristocrate şi maidanezele de pripas de a se da în stambă mai ceva decât în „vremea brânzei”.

Desigur, pentru poporul amator de senzaţii tari şi saturat de eternele scandaluri casnice ale siliconaţilor neamului, cât şi pentru guvernanţi, etalarea acestor bufeuri ale telefelinelor a picat precum cireaşa pe un tort fleşcăit, dar comestibil.

Însă, din nefericire, la fel ca Gigi-show, şi această nouă dramoletă, cu un personaj principal fad şi cam necunoscut, dar salvată de prezenţa pitorească a mult mai celebrului „Mitică, la brutărie!”, are menirea de a estompa, până la aruncare în anonimat şi derizoriu, marile manevre şi trăznăi puse la cale de politicienii naţiei şi ale căror roade le vom culege şi le vom savura, strepezindu-ne dinţii şi gângurind, precum toţi păţiţii. „Dă-i românului mintea cea de pe urmă!”.

Acum, emoţionată de nefericirile ce-i frământă trăirile încarceratului naţional, Jiji, de aroganţele, faptice şi verbale, cu iz mitocănesc ale „locotenentului mimi”, de iubirile sparte-n fund ale diverselor starlete neinventate sau prăfuite, asistenţa nu prea dă atenţie la, spre exemplu, ghiduşiile şi tumbele legislative făcute de secretoasa, ecletica şi cam sărăcuţa cu duhul gaşcă veselă, în frunte cu fudulia repetenţilor naţiei, ce s-a pus, precum găina pe grămadă, pe maltratarea Constituţiei şi aducerea la o formă de „arici pogonici legislativ”.

Iar unul dintre artizanii măreţei viitoare opere este omniprezentul la toate praznicele guvernamentale şi tătuc al aberaţiei legii votului uninominal, născătorul celor 600 de aleşi ai neamului, şeful ProDemocraţia, erijată în unica depozitară a intelighenţiei societăţii civile băştinaşe.

Dar masa e mult mai bogată şi, pe lângă această aridă lucrare, parlamentarii noştri dragi au mai plăsmuit o măreţie a gândirii lor, o nouă lege a referendumului care revoluţionează aritmetica elementară şi prevede că minoritatea poate fi mai majoritară decât majoritatea aşa încât, pentru a valida un referendum, indiferent tema, din 10 inşi apţi de vot e destul să se exprime la urne numai 3. Ceilalţi 7, fiind în minoritate, după minţile luminate ale tăuraşilor proptiţi în Parlament, sunt obligaţi să înghită voinţa… minorităţii.

De altfel, în pofida mult clamatei victorii zdrobitoare şi a majorităţii celor 70%, la un calcul mai atent se poate observa, chiar şi de către un eminent precum Vanghelie, că, în realitate, având în vedere că au votat numai 40% dintre români, izbânda uselistă a fost adusă doar de un sfert din electorat. Adică numai 1 din 4 cetăţeni cu drept de vot a pus ştampila pe aglomeraţia partidelor useliste.

Dar, cum aritmetica nu e de nasul repetenţilor sau al plastografilor, iată că, profitând de nebăgarea de seamă a amatorilor de aventuri bahmuţene şi defilări de fufe pe sub nasul capatosului, au reuşit să sfideze evidenţa şi să nască un mic monstru legislativ.

Iar, dacă scena telenovelisticii autohtone tot e ocupată cu personaje bambooiste, nici „omul invizibil” al echipei guvernamentale, ministrul marilor speranţe şi al marilor proiecte, nu s-a lăsat mai prejos şi, dintr-un condei, a reuşit performanţa de a mai face o gaură de peste 1 miliard de Euro în sacul, şi aşa ciuruit şi sărăcăcios, al bugetului, prin renunţarea la contractul semnat de marele Bombo, prin care Bechtel ar fi trebuit să ne facă peste 400 kilometri de autostradă.

Cum la omul sărac nici boii nu trag, dar cam bagă botul, după aproape un deceniu de „muncă”, americanii ne-au procopsit cu o sfoară de vreo 50 de kilometri de şosea mai acătării, iar tătuca Adelu a scăpat de grija unui contract aducător de alte posibile dureri de cap.

Şi, peste toate, amintindu-şi că, înainte de a fi patron de fotbal şi fotbalişti, pandurul Condescu e lider sindical, de bucurie că a ajuns vicecampion, în vreme ce ortacii săi se pregătesc de şomaj, s-a apucat s-o pună de o grevă, cam second hand.

Doar că, în aceste zile, patimile lui Jiji şi ale motănelului antenist sunt mai lacrimogene şi mai rentabile pentru minoritatea majoritară.

Laurențiu Solomon
Fara patima

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 04/06/2013 de în România şi etichetată , , , , .

Calendar CrocPress

Iunie 2013
L M M M V S D
« Mai   Iul »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Arhiva CrocPress

%d blogeri au apreciat asta: